1 00:00:02,350 --> 00:00:03,930 Acest film este distribuit de ESO. 2 00:00:04,580 --> 00:00:07,800 Știința actuală și viața de zi cu zi la ESO, 3 00:00:07,800 --> 00:00:10,360 Observatorul European din Emisfera Sudică, 4 00:00:10,360 --> 00:00:17,650 explorând ultima frontieră împreună cu gazda noastră, Dr. J, prescurtarea de la Dr. Joe Liske. 5 00:00:20,360 --> 00:00:23,230 Salut și bine v-am găsit pentru acest episod special difuzat de ESO. 6 00:00:23,230 --> 00:00:27,790 În întâmpinarea celei de-a 50 aniversări a ESO din 5 octombrie 2012 7 00:00:27,790 --> 00:00:30,330 vă vom prezenta opt caracteristici speciale 8 00:00:30,330 --> 00:00:35,490 ale primilor 50 de ani de activitate ESO de explorare a cerului din emisfera de sud. 9 00:00:40,060 --> 00:00:44,620 Privire ageră 10 00:00:46,000 --> 00:00:49,570 Cu cât mai mare, cu atât mai bine – cel puțin atunci când vine vorba despre oglinzile telescoapelor. 11 00:00:49,570 --> 00:00:54,650 Însă oglinzile mari trebuie să fie și groase dacă vrei să nu se deformeze sub propria greutate. 12 00:00:55,320 --> 00:00:59,590 Iar oglinzile foarte mari oricum se deformează, oricât de groase și de grele ar fi. 13 00:01:00,660 --> 00:01:07,340 Care este soluția? Oglinzile subțiri și mai puțin grele – și puțină magie numită optică activă. 14 00:01:08,310 --> 00:01:11,330 ESO a pus la punct acesastă tehnologie spre sfârșitul anilor 1980, 15 00:01:11,330 --> 00:01:14,020 când a dat în folosință New Technology Telescope. 16 00:01:15,430 --> 00:01:17,690 Iar acesta înseamnă știință de înaltă clasă și de ultimă oră. 17 00:01:17,690 --> 00:01:23,740 Oglinzile Very Large Telescope – VLT - au 8,2 metri în diametru... 18 00:01:23,740 --> 00:01:26,480 ....dar numai 20 de centimetri grosime. 19 00:01:27,310 --> 00:01:28,310 Și aici intervine magia: 20 00:01:28,970 --> 00:01:31,310 un sistem de control computerizat are gijă ca 21 00:01:31,310 --> 00:01:37,060 oglinzile să-își păstreze tot timpul forma dorită cu o precizie nanometrică. 22 00:01:53,620 --> 00:01:56,930 VLT este cel mai important instrument al ESO. 23 00:01:56,930 --> 00:02:03,840 Patru telescoape identice, își unesc forțele pe piscul Cerro Paranal din nordul Chile-ului. 24 00:02:03,840 --> 00:02:06,020 Construite în anii 1990, 25 00:02:06,020 --> 00:02:10,720 acestea le-au oferit astronomilor accesul la tehnologia de ultimă generație. 26 00:02:15,560 --> 00:02:20,910 În mijlocul deșertului Atacama, ESO a creat un paradis al astronomilor. 27 00:02:36,220 --> 00:02:38,540 Oamenii de știință stau în La Residentia, 28 00:02:38,540 --> 00:02:42,220 o casă de oaspeți parțial îngropată sub pământ și pietriș 29 00:02:42,220 --> 00:02:44,370 într-una dintre cele mai aride zone de pe planetă. 30 00:02:44,850 --> 00:02:50,920 Dar înăuntru se află palmieri viguroși, o piscină, și .... delicioasele deserturi chiliene. 31 00:02:54,240 --> 00:02:54,510 Desigur că 32 00:02:54,510 --> 00:02:59,000 marele avantaj al Very Large Telescope nu este piscina de alături, 33 00:02:59,000 --> 00:03:02,770 ci perspectiva unică pe care o oferă asupra Universului. 34 00:03:07,580 --> 00:03:11,690 VLT nu ar putea exista fără oglinzile subțiri și optica activă. 35 00:03:12,180 --> 00:03:13,260 Dar mai este încă ceva. 36 00:03:13,260 --> 00:03:18,530 Stelele apar neclare chiar și atunci când sunt observate cu cele mai bune și mai mari telescoape. 37 00:03:18,530 --> 00:03:22,570 Care este motivul? Atmosfera Pământului este cea care distorsionează imaginile. 38 00:03:27,280 --> 00:03:31,390 Aici intervine a doua metodă magică. 39 00:03:33,110 --> 00:03:39,390 Pe Paranal, razele laser străpung cerul nopții pentru a crea stele artificiale. 40 00:03:39,390 --> 00:03:43,000 Senzorii utilizează aceste stele pentru a măsura distorsiunile atmosferice. 41 00:03:43,000 --> 00:03:46,130 Și de sute de ori pe secundă 42 00:03:46,130 --> 00:03:50,400 imaginea este corectată de oglinzile deformabile controlate de computer. 43 00:03:51,910 --> 00:03:57,670 Și care este rezultatul final? E ca și cum atmosfera turbulentă ar fi complet înlăturată. 44 00:03:58,070 --> 00:03:59,430 Priviți diferența! 45 00:04:06,450 --> 00:04:09,860 Calea Lactee este o galaxie gigantică în formă de spirală. 46 00:04:09,860 --> 00:04:14,170 Iar în inima ei – la 27 000 de ani lumină depărtare – 47 00:04:14,170 --> 00:04:19,610 se află taina pe care a descoperit-o cel mai mare telescop de la ESO. 48 00:04:21,839 --> 00:04:25,490 Nori masivi de praf ne împiedică să privim în inima Căii Lactee. 49 00:04:25,490 --> 00:04:29,540 Dar camerele în infraroșu pot străpunge praful 50 00:04:29,540 --> 00:04:32,270 și descoperă ceea ce se află în spatele acestuia. 51 00:04:38,200 --> 00:04:43,540 Ajutate de optica adaptivă, ele descoperă zeci de stele gigante roșii, 52 00:04:43,850 --> 00:04:47,480 iar în decursul anilor se poate analiza mișcarea acestor stele! 53 00:04:47,480 --> 00:04:52,250 Ele orbitează în jurul unui obiect nevăzut din centrul Căii Lactee. 54 00:04:54,020 --> 00:04:59,650 Judecând din perspectiva mișcărilor stelare, obiectul invizibil trebuie să fie extrem de masiv. 55 00:05:00,420 --> 00:05:06,980 O gaură neagră monstruoasă, cântărind cu 4,3 milioane de ori mai mult decât cântărește Soarele. 56 00:05:07,710 --> 00:05:11,740 Astronomii au observat chiar limbile de foc aruncate de norii de gaz 57 00:05:11,740 --> 00:05:13,490 care se prăbușesc în gaura neagră. 58 00:05:13,490 --> 00:05:18,440 Și toate acestea sunt văzute prin simpla putere a opticii adaptivă. 59 00:05:20,320 --> 00:05:25,030 Astfel, oglinzile subțiri și optica activă fac posibilă construirea unui telescop gigantic. 60 00:05:25,030 --> 00:05:28,030 Iar optica adaptivă se ocupă de turbulențele atmosferice, 61 00:05:28,030 --> 00:05:31,410 oferindu-ne imagini extrem de clare. 62 00:05:32,190 --> 00:05:34,240 Dar încă nu am terminat cu magia! 63 00:05:34,240 --> 00:05:38,420 Mai apelăm la al treilea tur de magie. Numele acestuia este interferometria. 64 00:05:41,060 --> 00:05:44,010 VLT este alcătuit din patru telescoape. 65 00:05:44,010 --> 00:05:50,150 Împreună, ele se pot comporta ca un singur telscop virtual de 130 de metri. 66 00:05:52,710 --> 00:05:58,330 Lumina colectată de telescoapele individuale este direcționată către tuneluri de evacuare 67 00:05:58,330 --> 00:06:01,440 și acumulată în laboratorul din subteran. 68 00:06:03,200 --> 00:06:09,260 Aici, undele electromagnetice sunt combinate utilizând metrologia laser și linii de întârziere complicate. 69 00:06:14,140 --> 00:06:19,050 Rețeaua rezultată are puterea de acumulare a luminii de la 4 oglinzi a câte 8,2 metri fiecare, 70 00:06:19,050 --> 00:06:25,350 și „privirea de vultur” a unui telescop imaginar de mărimea a 50 de terenuri de tenis. 71 00:06:28,220 --> 00:06:31,990 Patru telescoape auxiliare oferă rețelei mai multă flexibilitate. 72 00:06:31,990 --> 00:06:35,320 Ele pot părea mici în comparație cu cei patru giganți. 73 00:06:35,320 --> 00:06:39,970 Cu toate acestea, ele sunt echipate cu oglinzi de 1,8 metri în diametru. 74 00:06:39,970 --> 00:06:45,560 Oricum ele sunt mai mari decât cel mai mare telescop din lume de acum 100 de ani! 75 00:06:47,280 --> 00:06:50,050 Interferometria optică este un miracol. 76 00:06:50,050 --> 00:06:54,250 Magia luminii stelelor, prinsă în laț în deșert. 77 00:06:54,250 --> 00:06:58,250 Iar rezultatele sunt impresionante! 78 00:07:00,360 --> 00:07:04,830 Interferometrul Very Large Telescope - VLT- "vede" de 50 de ori mai bine 79 00:07:04,830 --> 00:07:06,900 decât telescopul Hubble. 80 00:07:09,970 --> 00:07:14,200 Spre exemplu, ne oferă o imagine de detaliu a unei stele duble vampir. 81 00:07:16,160 --> 00:07:19,030 O altă stea fură materie de la vecina sa. 82 00:07:23,670 --> 00:07:28,450 Nori neregulați din praf de la stele au fost detectați în jurul lui Betelgeuse – 83 00:07:28,450 --> 00:07:32,410 o stea gigantă care este pe punctul de a deveni supernovă. 84 00:07:34,750 --> 00:07:40,000 Iar în discurile de praf cosmic din jurul stelelor noi, astronomii au găsit... 85 00:07:40,990 --> 00:07:44,350 ... materia primă pentru viitoarele lumi asemănătoare Pământului. 86 00:07:45,080 --> 00:07:50,690 Very Large Telescope (VLT) reprezintă privirea ageră a omenirii îndreptată spre cer. 87 00:07:51,380 --> 00:07:54,760 Astronomii au însă alte metode de a-și extinde orizonturile 88 00:07:54,760 --> 00:07:56,870 și de a-și lărgi perspectivele. 89 00:07:56,870 --> 00:07:59,700 La Observatorul European din Emisfera Sudică, 90 00:07:59,700 --> 00:08:05,590 ei au ajuns să vadă Universul într-o lumină complet diferită. 91 00:08:10,250 --> 00:08:14,010 Vă vorbește Dr J, încheind transmisiunea acestui episod special ESO. 92 00:08:14,010 --> 00:08:17,390 Însoțiți-mă din nou data viitoare pentru o altă aventură cosmică. 93 00:08:20,000 --> 00:08:21,290 Serialul dedicat ESO este produs de către ESO, 94 00:08:21,290 --> 00:08:23,470 Observatorul European din Emisfera Sudică 95 00:08:23,470 --> 00:08:25,290 ESO, Observatorul European din Emisfera Sudică, 96 00:08:25,290 --> 00:08:27,470 este o renumită organizație interguvernamentală științifică și tehnologică în domeniul astronomiei, 97 00:08:27,470 --> 00:08:30,000 care proiectează, construiește și utilizează cele mai avansate telescoape terestre. 98 00:08:32,000 --> 00:08:39,000 Transcriere realizată de către ESO; traducere de către Anca-Elisabeta Turcu; consultanți științifici Mirel Bîrlan, Emil Turcu. 99 00:08:51,530 --> 00:08:54,330 Acum că v-ați informat cu privire la ESO, 100 00:08:56,260 --> 00:08:59,730 continuați călătoria prin Univers cu telescopul Hubble, 101 00:09:02,400 --> 00:09:04,730 Episodul despre Hubble pune în lumină ultimele descoperiri 102 00:09:04,730 --> 00:09:08,430 ale celui mai cunoscut și apreciat observator spațial, 103 00:09:11,020 --> 00:09:14,420 Telescopul Spațial Hubble al NASA/ESA.