1 00:00:02,000 --> 00:00:04,090 Acest film este distribuit de ESO! 2 00:00:04,090 --> 00:00:07,760 Știința actuală viața de zi cu zi la ESO, 3 00:00:07,760 --> 00:00:10,270 Observatorul European din Emisfera Sudică, 4 00:00:10,270 --> 00:00:18,010 explorând ultima frontieră împreună cu gazda noastră, Dr. J, cu numele real Dr. Joe Liske. 5 00:00:20,270 --> 00:00:23,300 Salut și bine v-am găsit pentru acest episod special difuzat de ESO. 6 00:00:23,500 --> 00:00:27,950 În întâmpinarea celei de-a 50 aniversări a ESO din 5 octombrie 2012 7 00:00:27,950 --> 00:00:30,600 vă vom prezenta opt caracteristici speciale 8 00:00:30,600 --> 00:00:35,580 ale primilor 50 de ani de activitate ESO de explorare a cerului din emisfera de sud. 9 00:00:39,260 --> 00:00:44,850 Captarea luminii 10 00:00:50,500 --> 00:00:52,330 De jumătate de secol, 11 00:00:52,330 --> 00:00:57,480 Observatorul European din Emisfera Sudică a arătat lumii splendorile Universului. 12 00:01:04,230 --> 00:01:06,320 Ploaie de stele căzând pe Pământ. 13 00:01:08,370 --> 00:01:11,050 Telescoapele gigantice surprind fotonii cosmici 14 00:01:11,050 --> 00:01:14,920 și îi captează cu ajutorul camerelor pentru imagini astronomice și spectrografelor de ultimă generație. 15 00:01:18,070 --> 00:01:22,790 Imaginile astronomice din zielele noastre sunt foarte diferite de cele din anii 1960. 16 00:01:24,000 --> 00:01:27,110 Atunci când ESO și-a început activitatea, în 1962, 17 00:01:27,110 --> 00:01:31,090 astronomii foloseau plăci fotografice mari din sticlă 18 00:01:32,530 --> 00:01:36,710 nu foarte sensibile, nici foarte precise și extrem de greu de mânuit. 19 00:01:41,550 --> 00:01:45,200 Ce diferență față de detectoarele electronice din zilele noastre! 20 00:01:46,000 --> 00:01:48,480 Acestea reușesc să surprindă aproape fiecare foton în parte. 21 00:01:49,000 --> 00:01:51,980 Imaginile sunt disponibile instantaneu. 22 00:01:51,980 --> 00:01:53,920 Și ceea ce e și mai important, 23 00:01:53,920 --> 00:01:57,900 ele pot fi procesate și analizate cu programele unui computer. 24 00:01:59,000 --> 00:02:02,670 Astronomia a devenit cu adevărat o știință digitală. 25 00:02:09,530 --> 00:02:11,770 Telescoapele ESO utilizează unele din cele mai mari 26 00:02:11,770 --> 00:02:14,440 și mai sensibile detectoare din lume. 27 00:02:14,440 --> 00:02:21,440 Camera VISTA are 16astfel de detectori, însumând un total de 67 de milioane de pixeli. 28 00:02:24,020 --> 00:02:28,790 Acest instrument imens surprinde radiația în infraroșu provenită din norii de praf cosmic, 29 00:02:28,790 --> 00:02:30,120 stelele nou-născute 30 00:02:30,120 --> 00:02:33,190 și galaxiile îndepărtate. 31 00:02:40,510 --> 00:02:46,180 Heliul lichid menține detectorul la minus 269 de grade. 32 00:02:46,180 --> 00:02:49,930 VISTA face un inventar al stelelor cerului sudic 33 00:02:49,930 --> 00:02:53,650 întocmai ca un explorator care studiază un continent necunoscut. 34 00:02:56,460 --> 00:02:59,890 Telescopul VLT Survey, este o altă mașinărie construită pentru a face descoperiri, 35 00:02:59,890 --> 00:03:02,630 dar aceasta funcționează la lunigimi de undă vizibile. 36 00:03:09,000 --> 00:03:12,650 Camera sa, numită OmegaCAM, este și mai mare. 37 00:03:12,650 --> 00:03:18,220 32 detectori CCD (Charge Coupled Device) produc imagini spectaculoase 38 00:03:18,220 --> 00:03:23,080 care însumează 268 de milioane de pixeli. 39 00:03:25,850 --> 00:03:28,910 Imaginea obținută conține un câmp stelar de 1 grad pătrat 40 00:03:28,910 --> 00:03:31,960 — de patru ori mai mare decât Luna plină. 41 00:03:34,650 --> 00:03:39,200 OmegaCAM generează 50 de gigabiți de informație în fiecare noapte. 42 00:03:40,000 --> 00:03:43,510 Aceștia sunt gigabiți minunați de informație. 43 00:03:46,660 --> 00:03:49,790 Telescoapele de monitorizare, precum VISTA și VST, 44 00:03:49,790 --> 00:03:53,880 scormonesc cerul în căutarea unor corpuri cerești rare și interesante. 45 00:03:54,480 --> 00:03:57,830 Astronomii utilizează în acest sens capacitatea VLT-ului 46 00:03:57,830 --> 00:04:01,470 pentru a studia astfel de obiecte până în cele mai mici detalii. 47 00:04:04,270 --> 00:04:06,360 Fiecare din cele 4 telescoape VLT 48 00:04:06,360 --> 00:04:08,780 își are propriul set de instrumente unice, 49 00:04:08,780 --> 00:04:11,780 care au la rândul lor o serie de particularități ce le fac unice. 50 00:04:12,980 --> 00:04:20,290 În lipsa acestor instrumente, ochiul gigantic al ESO ar fi, ei bine, orb. 51 00:04:21,329 --> 00:04:27,910 Instrumentele au nume ciudate ca ISAAC, FLAMES (FLĂCĂRI), HAWK-I (ȘOIM 1) și SINFONI. 52 00:04:28,860 --> 00:04:33,330 Mașinării gigantice high-tech, fiecare de mărimea unui autoturism. 53 00:04:35,000 --> 00:04:36,500 Care este 54 00:04:36,500 --> 00:04:41,850 acela de a înregistra fotonii cosmici și de a recupera orice urmă de informație. 55 00:04:44,000 --> 00:04:48,610 Toate instrumentele sunt unice, dar unele sunt speciale față de altele. 56 00:04:48,610 --> 00:04:55,350 Spre exemplu, NACO și SINFONI utilizează sistemul de optică adaptivă al VLT. 57 00:04:58,500 --> 00:05:01,430 Laserele produc stele artificiale 58 00:05:01,430 --> 00:05:05,200 ceea ce-i ajută pe astronomi să corecteze turbulența atmosferică. 59 00:05:11,830 --> 00:05:16,230 Imaginile NACO sunt atât de precise de parcă ar fi făcute din spațiul cosmic. 60 00:05:19,000 --> 00:05:24,700 Și mai sunt și MIDI și AMBER, două instrumente interferometrice. 61 00:05:25,500 --> 00:05:30,310 Aici, undele luminoase a două sau mai multe telescoape se unesc 62 00:05:30,310 --> 00:05:33,860 dând impresia că ar fi capturate de către o unică oglindă gigantică. 63 00:05:36,500 --> 00:05:37,500 Rezultatul: 64 00:05:38,260 --> 00:05:40,390 cele mai clare imagini pe care ți le poți imagina. 65 00:05:44,500 --> 00:05:47,370 Dar astronomia nu se referă doar la imagini. 66 00:05:47,370 --> 00:05:49,060 Dacă ești în căutare de detalii, 67 00:05:49,060 --> 00:05:53,270 Trebuie să diseci lumina stelelor și să-i studiezi compoziția. 68 00:05:56,320 --> 00:06:00,030 Spectroscopia este una dintre cele mai puternice unelte ale astronomiei. 69 00:06:05,820 --> 00:06:09,760 Nu e de mirare că ESO se mândrește cu unul dintre cele mai avansate spectrografe, 70 00:06:09,760 --> 00:06:12,220 este vorba despre puternicul X-Shooter. 71 00:06:13,400 --> 00:06:18,410 Imaginile sunt mult mai frumoase, însă spectrele dezvăluie și mai multă informație. 72 00:06:22,250 --> 00:06:23,500 Compoziția. 73 00:06:24,500 --> 00:06:25,760 Mișcarea. 74 00:06:26,750 --> 00:06:28,040 Vârsta. 75 00:06:34,250 --> 00:06:38,990 Atmosferele exoplanetelor care orbitează în jurul stelelor îndepărtate. 76 00:06:42,530 --> 00:06:46,870 Sau galaxii abia născute la marginea universului vizibil. 77 00:06:50,330 --> 00:06:55,510 Fără spectroscopie, am fi doar niște exploratori care admiră o priveliște frumoasă. 78 00:06:55,510 --> 00:06:56,960 Cu ajutorul spectroscopiei, 79 00:06:56,960 --> 00:07:02,550 învățăm despre topografia priveliștilor, geologia, evoluția și compoziția lor. 80 00:07:12,240 --> 00:07:14,060 Și mai este un lucru. 81 00:07:18,040 --> 00:07:22,910 În ciuda frumuseții liniștitoare, Universul este un spațiu violent. 82 00:07:24,990 --> 00:07:26,680 Corpurile se ciocnesc în noapte, 83 00:07:26,680 --> 00:07:30,660 iar astronomii vor să surprindă fiecare eveniment. 84 00:07:34,000 --> 00:07:39,280 Stele masive și modul lor de viață în titanicele explozii ale supernovelor. 85 00:07:45,560 --> 00:07:48,450 Unele detonări cosmice sunt atât de puternice 86 00:07:48,450 --> 00:07:51,620 încât pur și simplu pun în umbră galaxiile mamă, 87 00:07:51,620 --> 00:07:57,300 inundând spațiul intergalactic cu raze gama invizibile de mare energie. 88 00:07:59,300 --> 00:08:04,960 Telescoapele robotice mici reacționează la alertele automate transmise de sateliți. 89 00:08:04,960 --> 00:08:11,990 În câteva secunde, ele se plasează pe poziție pentru a studia efectele acestor explozii. 90 00:08:13,160 --> 00:08:16,660 Alte telescoape robotice se focalizează asupra unor evenimente mai puțin dramatice, 91 00:08:16,660 --> 00:08:21,490 așa cum sunt planetele îndepărtate care trec prin fața stelelor-mamă. 92 00:08:24,240 --> 00:08:27,150 Cosmosul se află într-o continuă mișcare. 93 00:08:27,150 --> 00:08:30,670 ESO încearcă să nu rateze nici măcar o bătaie de inimă. 94 00:08:33,000 --> 00:08:36,880 Cosmologia reprezintă studiul Universului ca întreg, 95 00:08:36,880 --> 00:08:41,090 structura, evoluția și originea acestuia. 96 00:08:45,000 --> 00:08:49,800 În acest domeniu, este esențial să surprinzi cât mai multă lumină posibil. 97 00:08:49,800 --> 00:08:55,860 Aceste galaxii sunt atât de îndepărtate încât numai o mână de fotoni mai ajung pe Pământ. 98 00:08:58,000 --> 00:09:01,490 Dar acești fotoni dețin indicii cu privire la trecutul cosmic. 99 00:09:03,300 --> 00:09:05,750 Ei au traversat Universul în miliarde de ani 100 00:09:05,750 --> 00:09:09,450 și pot oferi o imagine a zilelor de început ale Universului. 101 00:09:10,000 --> 00:09:15,130 Tocmai de aceea, avem nevoie de telescoape mari și de detectoare din ce în ce mai sensibile. 102 00:09:15,930 --> 00:09:18,050 În ultimii 50 de ani, 103 00:09:18,050 --> 00:09:22,500 telescoapele ESO au dezvăluit unele dintre cele mai îndepărtate galaxii și quasari 104 00:09:22,500 --> 00:09:24,560 observate vreodată. 105 00:09:28,000 --> 00:09:31,960 Au ajutat chiar la descoperirea modului de distribuție a materiei negre, 106 00:09:31,960 --> 00:09:34,950 al cărei secret încă nu a fost dezvăluit. 107 00:09:41,560 --> 00:09:47,770 Cine știe ce ne rezervă următorii 50 de ani? 108 00:09:50,250 --> 00:09:54,550 Vă vorbește Dr J, încheind transmisiunea acestui episod special ESO. 109 00:09:54,550 --> 00:09:57,740 Însoțiți-mă din nou data viitoare pentru o altă aventură cosmică. 110 00:10:00,320 --> 00:10:01,820 Serialul dedicat ESO este produs de către ESO, 111 00:10:01,820 --> 00:10:03,190 Observatorul European din Emisfera Sudică. 112 00:10:04,000 --> 00:10:05,540 ESO, Observatorul European din Emisfera Sudică, 113 00:10:05,540 --> 00:10:07,020 este o renumită organizație interguvernamentală științifică și tehnologică în domeniul astronomiei, 114 00:10:07,020 --> 00:10:09,000 care proiectează, construiește și utilizează cele mai avansate telescoape terestre. 115 00:10:12,890 --> 00:10:17,680 Transcriere realizată de către ESO; traducere de către Anca-Elisabeta TURCU; consultanți științifici Mirel Bîrlan și Emil Turcu.